Nu ne-am gandit poate prea profund la ce este un inceput, cat suntem de pregatiti sa ne confruntam cu un inceput. Totul se rezuma la acest moment: incepem o noua zi, zi de zi, o noua saptamana, notiunea timpului, o noua etapa, inceputul sentimental…cand suntem pregatiti de asta? Poate niciodata insa viata nu asteapta pe nimeni. Se spune ca norocul vine doar la cei pregatiti, ca roata vietii se intoarce asa ca inevitabil inceputul unei noi etape este mereu pe urmele noastre.
Ideea de a face ceva nou, de a schimba ceva, de a incepe ceva nu este tocmai atractiv pentru toti. Insa oarecum fortat tot se va intampla. Iti schimbi jobul, iti schimbi locuinta sau adresa, iti schimbi obiceiurile. Se pare ca, psihologic vorbind cu cat de vei gandi mai mult la acea noua provocare, de orice fel ar fi ea dar un nou inceput in principiu cu atat vei fi mai stresat. Panica este aproape un lucru comun caci gandul ca nu vei face fata te apasa.
Poate ca viata nu ar trebui disecata asa mult ci luata ca atare. Nu anost inteleasa insa mai relaxant atunci cand nu ne preseaza ideea de a incepe ceva. Sau depinzand de starea fiecaruia tocmai aici iti vei gasi un plus. Te va energiza, te va motiva, va fi ca o regenerare in viata ta, atunci cand rani adanci te fac sa nu-ti mai doresti ce ai avut pana acum. Inceputul poate fi asadar si progresul din viata ta. Insa este si egal cu punctul zero caci de acolo inainte este o alta poveste.
Bun sau rau, asteptat sau nu, dorit sau nu, intuit sau neprevazut „inceputul” defineste oamenii, caracterul lor, povestea lor de viata caci deciziile luate te aduc in anumite circumstante create tot de tine. De aceea ajungem la concluzia ca ne dorim sau nu ceva nou. Ne gandim ca maine va fi mai bine, un nou inceput. Ne dorim o viata mai buna deci un nou inceput. Totul este un inceput…