Motivul pentru care o anumita critica te poate deranja atat de tare este pentru faptul ca tu deja ai o anumita ingrijorare sau parere ca asta poate ca e adevarat. Daca vei da atentie la propriile tale critici, vei deveni capabil sa derulezi in memorie acele momente cand respectivele credinte despre tine si-au facut prima data aparitia.
Adevarul este ca, de fiecare data cand avem o perceptie dureroasa, puternica, in legatura cu ceva, aproape intotdeauna se intampla asta din cauza faptului ca ni s-a intamplat ceva asemanator in trecut.
Atunci cand ne sunt ranite sentimentele intr-un anumit mod, in special de catre acei oameni care sunt foarte importanti in viata noastra, ca parintii, profesorii sau prietenii apropiati, sau daca ne sunt ranite sentimentele in acest fel de mai multe ori, incepem sa credem in asta. Atunci aceasta credinta devine un mare buton rosu care se poate declansa de fiecare data intr-un mod foarte usor.
Critica in sine nu este adevarata problema aici; adevarata problema consta in credintele noastre despre noi insine, sau mai bine zis in neincrederea noastra in noi insine. Vestea buna este ca a observa si a retine felul in care critica ne-a ranit cel mai tare, ne poate arata care ne sunt acele credinte, astfel incat acele critici sa devina unelte valoroase pentru propria noastra dezvoltare.
Adevarul este ca orice critica ce ne poate fi adusa la un moment dat este mai mult sau mai putin subiectiva. Nu este adecvat sa numim ceva bun sau rau pentru ca totul tine pana la urma de parerea fiecaruia personala in legatura cu acel lucru sau cu ceea ce face o persoana.
Asadar, avand aceste idei si cunostinte despre cum sa poti trece peste critica si cum o poti transforma in ceva bun, exista speranta ca urmatoarele comentarii negative care iti vor fi adresate nu se vor mai lipi de tine si de vei invata sa le separi de acele critici constructive care chiar iti sunt folositoare cu ceva.